Sentimente (cu una bucata edit-probabil sa ametesc de tot postarea.)

Mda.
Hai sa vad cum sintetizez ce vreau sa scriu eu p'aicea. Ascult melodia You are the love of my life acuma... (postarea de sub)

You tought me how to be strong... Hai ca ma inspira si melodia.. pe langa inspiratia pe care o aveam inainte... Dar chiar si asa, nu pot sa scriu totul.
Unele chestii sunt evidente, altele nu, unele sunt clare pentru cine are ochi sa vada si urechi sa auda. Sau era invers?

Da, sunt indragostita, dar daca ma intrebati de cine... o sa aveti parte fie de o pauza luuunga fie de o privire mai... voit inexpresiva. (later edit.. NUUU, NU raspund... don't ask, i won't! Don't suppose... it might be WRONG)

A avut loc o foarte scurta intersectare de priviri vineri seara cu... tipul mentionat in postul numarul 2 de pe blog (ca tot mi-am adus aminte, maine fac 1 an de... blog-areala si un an de cand am scris si acea postare :)) ). M-a urmarit privirea lui cateva ore... in mintea mea, fireste. Acei ochi frumosi care ma fermecasera candva...
E foarte dulce tipul si recunosc, tin la el. Nu ca atunci, dar imi pasa. Si imi place ca ma saluta cand ma vede. Politicos, fireste. Oricum nu treceam eu pe langa el... fara sa-l vad. Asta e practic imposibil. Chiar daca merg intr-o directie total opusa, inca imi fixez privirea fix in ochii lui, chit ca inseamna si intoarcere la 180 de grade :)) (N-am chef sa explic ce am scris mai sus- ar fi nevoie de o traducere si mi-e lene. Sau hai, un pic- sunt persoane a caror prezenta o simt. Cum zicea un prieten candva... E vorba de niste legaturi, fire invizibile create... Na, ca nu mai tin minte exact cum zicea, deh, au trecut aproape 5 ani de atunci...)
Cert e ca pe tipul asta l-am iubit, candva. Nu ca i-as fi spus-o vreodata... (una din putinele persoane- o prietena buna- care a stiut de sentimentele mele pentru el imi mai aminteste cateodata- iti mai amintesti ce mult ti-ai dorit sa fii cu el? cum iti tresarea inima de cate ori il vedeai? Si eu ii zic da, asta a fost atunci...)
.. Ma roade cateodata curiozitatea sa-l intreb daca... si el a simtit vreodata ceva. Ceva de gen ce am simtit eu. Ca atractie a fost. Adica stiu clar ca i-a placut de mine... Dar imi tin mainile deasupra tastaturii, ca de obicei cand nu trebuie si ar fi cazul sa discut.
Desi da, ok, nu mai am acele sentimente, si clar nici el.. pentru ca au trecut 2 ani si un pic... intrebarea aia din postul 2 ma mai bantuie 1 data la 10 dati cand il vad, atat, si nici atunci.. si au aparut in ambele cazuri alti oameni, alte sentimente, despartiri... i moved on..


Din fericire pentru mine nu a mai aparut intrebarea "Ce ar fi fost daca?" pentru ca am preferat sa ma las purtata de sentimente.Le-am lasat sa invinga ratiunea. Am facut ce am simtit. Chiar si atunci cand intuitia (care are mereu dreptate) urla sa stau departe... si sa fac ce cred, nu ce simt. Si ma bucur ca am facut ce am simtit, pentru ca altfel ar fi aparut alte regrete...
Desi...


Metoda mea de a reveni cu picioarele pe Pamant... macar pentru putin timp- sau tradus de a nu mai simti ce nu trebuie pt cine nu trebuie e sa creez confuzie...in sentimente. Dar de obicei nu tine. (de fapt niciodata nu tine, sau nu tine prea mult) Pt ca, mda, Creierul meu nu accepta asa ceva.. si imi aminteste mereu- dar tu ai sentimente pentru... si credeti-ma ca are niste modalitati de a-mi aminti.. de ma trezesc dimineata intrebandu-ma DE CE pana corbului am visat eu asa ceva :)) sau de ce o anumita melodie, un anumit cuvant, o anumita intamplare ma duce direct cu gandul la acea persoana. Desi uneori nu e nevoie de nimic pentru a ma gandi... it just happens. It's like the wind: i can't see it, but i can feel it...
Mai misto e cand simt ca si acea persoana se gandeste la mine :)) Sau cand imi dau seama ca gandul lui ma face sa ma gandesc la el... asta e bestial... Si nu vorbesc prostii... e demonstrat... Tot de legaturile alea invizibile dintre doi oameni e vorba.
Sau voua nu vi s-a intamplat: ma gandeam la.. cineva, am simtit ca si acea persoana se gandeste la mine, mi-am spus- luni ma duc sa ma tratez de paranoia,gata, m-am saturat, iar ma gandesc la el si simt ca se gandeste la mine...clar am dat-o in paranoia... si dupa niste secunde,minute am constatat ca imi vibreaza telu in buzunar si am sms de la... acea persoana. Asta a fost de departe cea mai tare chestie dintre toate :P
Sau sa va intoarceti la calculator si sa constatati ca v-a apelat persoana? Si ca sunteti gand la gand pt ca si voi va gandeati?
Sau sa nu apucati sa va ganditi la ceva, d'apai sa spuneti si persoana sa va dea raspunsul?
Si nu ma luati cu... coincidente..ca NU tine. NU cred in asa ceva... Nu de atatea ori... NU de fiecare data. Mai ales ca vb de acelasi om... in paragrafu asta...

Toate in viata se intampla cu un scop... Dar pana mea, de ce cand stii ca TREBUIE sa MOVE ON-adica sa treci mai departe, ramai blocat, sentimental vorbind, la o anumita persoana?! Ce remediu e necesar ca sa iti revii? (nu, nu o alta persoana, ca nu tine :)) ) Sau de ce creierul refuza sa asculte ratiunea?
Sau de ce stau si umplu pagini de blog in loc sa fac altceva? Probabil ca postarea asta o sterg... sau o las... (edit:sau o editez de o sa-i sara fulgii) oricum.. whatever

Cert e ca de data asta am creat confuzie. Ma intreb CAT o sa ma tina. Pana maine? :))))))))))))))))



Din ce in ce mai bine!

A